Tipuri de tarmuri joase

Tipuri de tarmuri joase – corelatie intre conditiile naturale Tipuri de tarmuri. Exista o mare diversitate de tarmuri care se deosebesc prin forma, dimensiuni, evolutie, grad de antropizare. La toate aceste aspecte concura diversi factori locali care favorizeaza sau restrictioneaza actiunea apei marii ce exercita la contactul cu uscatul durere în articulațiile șoldului care medicul de eroziune, transport si acumulare generand forme deosebite.

Factorii pot fi legati de caracteristicile regiunii continentale la contactul cu marea si cei legati de mobilitatea si forta de atac a valurilor si curentilor. De-a lungul anilor pe de o parte au fost analizate si prezentate numeroase tipuri de tarm ce au desfasurare regionala, locala iar pe de alta s-au realizat grupari dupa diferite criterii, cele mai frecvente fiind cele bazate pe altitudinea, geneza si evolutia lui.

Le sunt specifice falezele si in multe situatii platforma de abraziune cu stancarie, acumulari de bolovanisuri si pietrisuri rulate dar si fasii de plaje cu pietris si materie organica indeosebi fragmente de scoici. Se impun cateva subtipuri, devenite clasice prin frecventa prezentarii in lucrarile de specialitate. Daca la flux apele golfului se prelungesc mult in interiorul uscatului permitand navigatia la reflux ele se retrag spre largul marii lasand pana la tarm o fasie exondata, mai mult sau mai putin lata, din plaja submersa ce are caracter nisipos-mlastinos.

Prin retragerea generala a tarmului in fata sa raman fragmente stancoase care la flux sunt insule iar la reflux martori ce domina plaja. Construirea de cordoane de nisip poate conduce la unirea lor cu tarmul si realizarea unui subtip de tarm cu lido.

Astfel de tarmuri s-au individualizat mai ales in regiunile de podisuri hercinice BretagneSardinia etc. Masa de gheata care coboara din calota urmarea vaile preglaciare si apoi o parte din selful exondat in urma coborarii nivelului oceanului a realizat prin eroziune vai adanci cu praguri in rocile dure si bazinete depresionare adanci in spatele acestora, dezvoltand un profil transversal in forma literei 'U' si unul longitudinal in trepte.

Dupa topirea calotei si ridicarea nivelului oceanic apele acestuia au inundat o buna parte din sectorul inferior al vailor uneori cu o lungime de peste 1 kilometru transformandu-le in golfuri incadrate de versanti abrupti si cu adancime de zeci de metri. Sunt specifice in Norvegia, LabradorChile sudScotia etc.

Alcatuirea petrografica, structura geologica, inaltimile regiunilor care au suferit o astfel de evolutie ca si volumul de gheata si durata exercitarii actiunii lui au conditionat diversificarea acestui tip de tarm.

Aici Marea Adriatica intra in contact cu o regiune de uscat muntoasa cu o structura geologica cutata cu sinclinale si anticlinale paralele cu linia de tarm.

Deadly Oasis In The Sahara Desert

Ridicarea nivelului marii in holocen a dus la inundarea sectoarelor joase care in gel arthrolon situatiilor au reprezentat vai si depresiuni pe sinclinale, sectoare faliate etc.

De aici specificul tarmului cu insule separate de canale paralele. Sunt tarmuri tinere neogene si cuaternarefaliate si in majoritate cu platforme de abraziune reduse ca dimensiuni.

Caracteristice sunt doua subtipuri. Primul este frecvent la multe insule din Oc. Pacific de aici si numele. Ca urmare falezele sunt abrupte, n-au self iar la cele in care fragmentarea tectonica a fost mai intensa apar aliniamente de insule horsturi si canale grabene aproape paralele.

La cel de al doilea subtip fie liniile de falie ce incadreaza horsturi si grabene fie o structura cutata partial fragmentara sunt orientate perpendicular pe linia de tarm.

Tarmuri inalte - Profu' de geogra'

Evolutia este ceva mai rapida la tarmurile alcatuite din roci sedimentare si unde in golfurile cu adancimi reduse sunt aluvionari bogate produse de raurile care se varsa in ele. Astfel de tarmuri sunt in nordul Marocului sau in vestul Asiei Mici. Sunt caracteristice majoritatii insulelor dezvoltate in lungul dorsalelor oceanice, in ariile de subductie sau legate de faliile de transformare in oceanele Pacific, AtlanticIndian. Tarmul este abrupt, lipsit de platforma continentala si ca urmare adancimile marilor sunt mari; prezinta golfuri cu dezvoltare limitata incadrate de stanci rezultate din consolidarea lavei.

Evolutia lor este rapida cand in alcatuire predomina aglomeratele vulcanice si inceata cand au rezultat prin solidificarea lavelor.

Navigare în articole

Dar sunt si regiuni cu platforme litorale extinse si cu adancimi reduse unde printr-o aluvionare si sedimentari bogate s-au dezvoltat sectoare cu delte, lagune, limane cu desfasurare larga. Ca urmare, aici prin evolutie, in fata unor faleze devenite nonfunctionale s-au impus diverse tipuri de tipuri de tarmuri joase joase. Procesul este accelerat in regiunile unde au loc usoare ridicari tectonice ceea ce face ca o buna parte din platforma litorala sa devina emersa.

Specificul tarmurilor joase este dat de: prezenta suprafetelor joase si netede cu pante generale reduse atat pe uscat cat si la marginea bazinului maritim, o dinamica a apei marii legata de valuri si de curenti cu desfasurarea aproape paralela cu linia de tarm, acumulari bogate de nisip, argila si materie organica sub forme de relief variate ca infatisare si dimensiuni, lipsa sau producerea cu intensitate mica a mareelor.

Treptat, in conditii de stabilitate tectonica cordoanele se unesc, inchid golfurile separandu-le de mare. Un timp se mai pot pastra legaturi prin sectoare inguste portite aflate intre cordoane. Spatiul acvatic inchis laguna poate evolua de la lac cu apa sarata, la lac cu apa salmastra, dulce daca exista un aport prin rauri insemnate pentru ca printr-o aluvionare bogata sa se transforme in terenuri mlastinoase ce pot fi drenate si sa li se dea tipuri de tarmuri joase valorificare economica.

Ţărmurile (9)

Daca regiunea sufera o ridicare usoara procesul poate fi accelerat iar daca au loc coborari se poate reveni la stadiul de golf. Astfel de tarmuri sunt in nord vestul Marii Negre, la Golful Mexic fig. Ele bareaza varsarea raurilor si ca urmare in spatele limbilor de nisip prin acumularea apei rezulta un lac liman.

Acesta poate evolua la fel ca si laguna, fie spre un mic sector de campie fie spre desfiintare lasarea platformei sau modificarea debitului raului. Exemple in nord-vestul Marii Negre. Prin amenajari portiuni insemnate din spatiile deltaice au capatat diverse forme de valorificare economica deltele Padului, Tibrului, Guadalquivir, Dunarii, Volgii.